Palatul de la Ruginoasa – Muzeul Memorial Alexandru Ioan Cuza

0
696

Cine s-ar fi gândit că în mijlocul unei pădurice vei găsi una dintre cele mai splendide construcții arhitecturale. Și dincolo de orice dubii sau nelămuriri vei avea ocazia să descoperi în toată splendoarea lui Palatul de la Ruginoasa devenit și păstrat în prezent ca Muzeu Memorial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul Marii Uniri. Pe de altă parte, ceea ce face acest palat să fie unic și să-ți inducă o stare a altor vremuri este faptul că pentru construcția acestuia s-a luat în calcul în anul 1804 (anul construcției) stilul negotic.

Distinsa construcție a aparținut mai întâi de toate familiei Sturdza. Iar astăzi puteți vizita întregul ansamblu al Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, deoarece în anul 2015 a fost inclus în Lista Monumentelor Istorice care aparțin județului Iași. Printre obiectivele pe care le puteți vizita în acest ansamblu se numără: Palatul lui Alexandru Ioan Cuza (datând din anul 1862), Biserica  „Adormirea Maicii Domnului” (datând din anul 1813), Parcul (datând din anul 1813), Zidul de Incintă (datând din anul 1813), Turnurile (datând din anul 1813) și bineînțeles Mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza (datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea).

Privit din depărtare distinsul palat își face simțită prezența atât prin înfățișarea sa impunătoare, cât și prin designul arhitectural pe care acesta și l-a însușit de-a lungul timpului. Și așa cum exteriorul acestui palat dă un aer aparte de noblețe, nici interiorul nu te lasă să vezi și să crezi altceva. Printre holurile lungi unde te poți plimba poți observa cu ușurință draperiile elegante și rafinate de la fiecare fereastră. Însă pentru un cunoscător în materie de țesături și materiale prime este foarte ușor să deslușească eleganța acelor vremuri, dar și statusul social având în vedere că toate aceste draperii sunt realizate din catifea sau tafta înflorată pe care o puteți descoperi în dormitoarele palatului pe la ferestre.

Palatul-de-la-ruginoasa-interior-8
Palatul de la Ruginoasa

De altfel catifeaua de culoare verde închis și roșu burgund redau în totalitate rafinamentul Palatului de la Ruginoasa, cu cât se știe faptul că acest material de catifea se atribuia încă din cele mai vechi timpuri doar acelor persoane care aveau un rang și un statut înalt. Legat de aceste materiale de catifea și nu numai puteți să observați că și ținuta militară a domnitorului a fost realizată ori din catifea de calitate ori din saten albastru. Și acesta din urmă fiind un material pe care doar oamenii avuți și-l puteau permite cu ceva timp în urmă. Toate aceste lucruri denotă faptul că domnitorul era atras de lucruri fine, iar palatul este învăluit într-un stil și rafinament ceva mai aparte pe care nu îl puteți întâlni oriunde  sau pe undeva prin întâmplare.

Ruginoasa-Palatul-lui-Alexandru-Ioan-Cuza
Ţinuta militară

Afinitatea pentru lucruri fine a familiei domnitorului reiese și din faptul că aveau la dispoziție lenjerii de pat din saten lucios de diferite nuanțe de bleu, verde și de ce nu chiar și un albastru foarte deschis spre alb. De asemenea tot în interiorul palatului puteți descoperi un mobilier care are drept tapițerie catifeaua de cea mai bună calitate și în același timp veți putea avea parte și de ceva informații suplimentare cu privire la arborele genealogic sau date cu privire la sarcinile și îndatoririle domnitorului față de cetățenii țării. De asemenea pentru a avea o imagine cât mai bună și mai clară despre acest palat domnesc ar trebui să aruncăm o privire și la istoria acestuia.

Istoria Platului de la Ruginoasa

Așa cum Platul are propria sa istorie și zona în care se află acesta are o istorie destul de interesantă. De altfel numele de Ruginoasa poate proveni din două situații diferite. În prima situație se spune că numele provine de la un cioban care s-a stabilit în acest spațiu. Ciobanul pe nume Rugină, care prin anul 1596 s-a stabilit în apropiere de municipiul Iași, la o distanță de aproximativ 60 de km spre vest, între orașele Târgu-Frumos și Pașcani, această zonă fiind traversată de DN 28A. Cea de-a doua situație din care provine numele acestei regiuni apare în lucrarea „Ruginoasa” realizată de către Boris Crăciun și în care se menționează următoarele: „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun-roșcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase”.

Altfel spus numele regiunii provine de la acest fenomen. Un alt aspect important care amintește de numele zonei atestă și în documentele moldovenești din timpul lui Ștefan cel Mare și fac referire la iazul numit „Rugină”.  De altfel această zonă și moșia care se afla aici la sfârșitul secolului XVII-lea a fost cumpărată de familia boierească Sturdza de la Duca Vodă și timp de aproape 200 de ani au stăpânit-o. Și pornind de la această moșie la început de secol XIX, familia Sturdza și-a extins moșia la 8.000 de hectare în regiunea Ruginoasa. Iar în anul 1804, Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald să construiască la Ruginoasa o casă boierească.

Lucrările la conacul boieresc s-au finalizat în perioada 1 mai 1813 – 30 aprilie 1814. Tot aici trebuie să amintim și faptul că în anul 1811 a fost ridicată și o biserică în spatele Palatului, biserică ce a fost demolată în timpul celui de-al doilea război mondial. Ba mai mult decât atât o descriere a Palatului de la Ruginoasa este realizată de către Costache Negruzzi în lucrarea „Scrisoarea I (Primblare)” din volumul „Negru pe alb. Scrisori la un prieten”:

„Aproape de Târgul-Frumos sunt încântătoarele domene a Ruginoasei. Călătorul primind aici ospitalitate, uită necazele unui supărător drum. El pare că se trezește transportat ca prin farmec în un castel descries de Walter Scott, unde găsește pe lângă mărirea feodalității, gospodăria Poloniei și eleganța Franței; și dacă vechii noștri boieri – sprijeni a patriei și a tronului – ar fi avut idee de arta heraldică, negreșit n-ar fi uitat a scrie pe scutul lor deviza vechii Engliteri – Dieu et mon droit”.

Costache Sturdza cel care a refăcut castelul de la Ruginoasa

Pentru refacerea Palatului în perioada 1847 – 1855, Costache Sturdza l-a adus pe arhitectul Johann Brandel cu care a încheiat un contract. În acel contract se specifica: „a preface casa… de la Ruginoasa după arhitectura stilului gotic și pentru facerea altor planuri în detail și zugrăvelile și încheieri de contracturi cu lucrătorii trebuitori… până în 1847 să mântuie din roșu tot lucrul casei cu sobe, cu lăcătuși și celelalte și vara viitoare (1848), să o dea tencuită gata după plan”, conform contractului înregistrat la Judecătoria Iași, secția a II-a, la data de 27 februarie 1847 și avizat la data de 12 martie a aceluiași an.

Din cauza diferitelor probleme apărute între Costache Sturdza și architect, dar și pe fondul evenimentelor revoluționare din martie 1848 din Moldova, lucrările de reconstrucție ale Palatului au fost finalizate în vara anului 1855. Moșia de la Ruginoasa a fost scoasă la licitație, după ce în aprilie 1857 Alexandru Sturdza (unul dintre copiii lui Costache Sturdza) a făcut un împrumut de 60 de mii de galbeni la Banca Națională a Moldovei pe timp de 17 ani și nu a putut respecta ratele impuse de Bancă.

Palatul domnesc sub domnia lui Cuza

Moșia de la Ruginoasa a fost cumpărată la licitație în anul 1862 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza de la Banca Moldovei, cu scopul de a transforma această moșie în reședință de vară. De toate aranjamentele și organizarea construcției palatului, cât și de mobilarea acestuia s-a ocupat soția domnitorului, Elena Cuza. Aceasta a optat pentru pereți tapițați cu mătase de la Paris, scara centrală construită din marmură și un mobilier pe măsură. De altfel palatul a fost inaugurat oficial de către Cuza, cu prilejul sărbătorilor pascale, în anul 1864. După ce a fost obligat să plece în exil, în anul 1866 acesta dă spre arendă moșia de la Ruginoasa pe suma de 5000 de galbeni pe an, bani cu care s-a întreținut în exil. Alexandru Cuza, fiul cel mare al domnitorului a lăsat drept moștenire moșia de la Ruginoasa soției sale, Maria Moruzzi.

După o bună perioadă de timp și suficiente evenimente importante, palatul și moșia de la Ruginoasa au fost donate Spitalului „Caritatea” din Iași. Iar mai apoi în palat s-a amenajat un spital de copii „Cuza-Vodă”, iar o bună parte din mobilier a fost donat Muzeului Militar. În timpul celui de-al doilea război mondial, palatul a suferit grave avarii, iar timp de 20 de ani au existat doar ruine. În perioada 1967 – 1978 complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit și s-a reușit integrarea în ansamblu muzeistic a doar 13 hectare, din cele 27 pe care inițial le avea domeniul. Iar în anul 1982 s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial „Al.I. Cuza” având o secție de istorie și o secție de etnografie.

De altfel pentru cei ce vor să viziteze acest palat pot descoperi următoarele încăperi: biblioteca (care cuprinde cărți aduse de la Paris), cabinet de lucru al domnitorului, sufrageria în stil gotic, un salon, salonul Elenei Cuza, camera copiilor, dormitorul Elenei Cuza, dar și dormitorul domnitorului Cuza. Tot aici ar mai fi de spus faptul că Palatul de la Ruginoasa se aseamănă foarte mult cu Palatul Sturdza de la Miclăușeni, iar cei care au vizitat sau își doresc să viziteze au văzut sau vor vedea toate aceste lucruri.


Mulţumim că ne-ai citit articolul, dacă ţi-a plăcut, nu uita să ne dai un LIKE sau SHARE, ori te poţi abona la canalul nostru de youtube pentru noutati video prin SUBSCRIBE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here